În centrul Bucureştiului, aproape de Piaţa Romană, pe Strada Vasile Alecsandri la numărul 16, ne aşteptă unul dintre muzeele bucureştene mai puţin cunoscute: Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck sau pe scurt Casa Storck.
Casa Storck a fost construită între anii 1911-1913 de arhitectul Alexandru Clavel, după proiectele soţilor Storck. Clădirea este concepută în stil anglo-normand, iar faţada principală este decorată cu motive ornamentale în piatră: brâuri, ancadramente şi basoreliefuri realizate de Frederic Storck.
Povestea familiei Storck este impresionantă, dar eu, acum, am să vă spun pe scurt câteva elemente şi vă îndemn să treceţi pragul muzeului pentru a afla, cu lux de amănunte, toată povestea, care ar putea face cu succes subiectul unui serial de televiziune.
Cel care a întemeiat “dinastia” Storck este artistul Karl Storck. Acesta a venit în România la jumătatea secolului XIX şi lucreză într-un atelier de bijuterie. Apoi lucrează în modelarea de stucaturi. Studiază sculptura la Viena şi Munchen. Karl Storck, împreună cu Theodor Aman şi Gheorghe Tattarescu au fondat în 1864 Şcoala de Belle-Arte unde a fost şi profesor de scuptură. I-a urmat ca profesor fiul său, Frederic Storck şi Cecilia Cutescu Storck care în 1916 devenea prima femeie profesor într-o Academie Naţională de Arte în Europa.
Primul profesor de sculptură din România, Karl Storck este creatorul primei sculpturi de for public din ţara noastră care îl reprezintă pe Spătarul Mihail Cantacuzino, ctitorul Aşezământului Colţea. Executată din marmură de Carrara, statuia este amplasată în curtea Spitalului Colţea din Bucureşti.
Schiţa din ghips a statuii din marmură de Carrara ce o înfățișează pe Domniţa Bălaşa, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a Doamnei Maria este expusă în atelierul de sculptură al familiei Storck, iar statuia poate fi admirată în curtea bisericii Domniţa Bălaşa, de pe Strada Sfinţii Apostoli din centrul Capitalei.
Cei doi fii a lui Karl, Carol şi Frederic, împărtăşesc şi ei pasiunea tatălui pentru sculptură.
Carol Storck este fiul din prima căsătorie a lui Karl Storck cu Clara Ihm din Hanau, născut la Bucureşti, în anul 1854. Studiază sculptura la Florenţa şi la Philadelphia, după care se întoarce în România pentru a lucra în atelierul tatălui său. Sculptura monumentală în bronz care îl reprezintă pe Generalul doctor Carol Davila, din faţa Facultăţii de Medicină din Bucureşti este creaţia lui Carol Storck, nu a tatălui său.
Pictoriţa Cecilia Cutescu Storck devine soţia lui Frederic în 1909 şi împreună au două fiice (Gabriela, devenită arhitectă şi Cecilia Lita, căsătorită Botez, ceramistă.). Fiii acestora continuă tradiţia artistică a familiei şi devin scuptori, arhitecti şi designeri.
Deşi numeroase tablouri semnate Cecilia Cuţescu Storck sunt prezente în muzee şi colecţii particulare, nu pictura de şevalet a fost cea mai aproape de sufletul Ceciliei, ci pictura murală monumentală.
Importante clădiri publice din Bucureşti sunt decorate de Cecilia Cuţescu Storck, de exemplu Marea frescă Istoria Negoţului Românesc din Magna Aula a Academiei de Studii Economice, Apologia Artelor Româneşti pictată pe plafonul Sălii Tronului Palatului Regal din Bucureşti – Muzeul Naţional de Artă al României de astăzi -, pictura holului de onoare al Băncii Marmorosh-Blanck de pe Strada Doamnei.
Casa Storck are şi o frumoasă curte interioară, izolată de freamătul străzii şi unde poţi poposi pe o băncuţă, la umbra bătrânului salcâm japonez.
Printre smochini şi tufele de trandafiri sunt risipite statui cioplite în piatră, fragmente de coloane şi capiteluri recuperate de Cecilia Storck de la casa din Balcic.
În 1951, Cecilia Cuţescu Storck, a intuit că nu se poate opune regimului comunist şi şi-a donat casa, locuind până la 90 ani, împreună cu fiicele sale, Gabriela Storck şi Cecilia (Lita) Storck Botez în camerele de la etaj.
Din patrimoniul muzeului fac parte câteva sute de obiecte de artă, în cea mai mare parte sculpturile lui Frederic Storck şi lucări de pictură şi grafică ale soţiei sale, Cecilia Cuţescu Storck.
Sculpturi realizate de fratele mai mare al lui Frederic, Carol Storck şi de tatăl lor, Karl Storck fac parte din colecţia muzeului alături de creaţii ale copiilor soţilor Storck, Romeo Kunzer Storck-fiul din prima căsătorie a Ceciliei-Gabriela Storck şi Lita Storck Botez.
Vă recomand să citiți: Castelul Tepes din parcul Carol – Bucuresti
Se adaugă lucrări semnate de Carol Popp de Szathmary şi de fiul său, Alexandru Satmari, rude ale Ceciliei precum şi obiecte colecţionate de familia Storck în numeroasele călătorii în ţară şi străinătate.
În prezent casa a revenit în proprietatea familiei Storck care a fost de acord ca muzeul de artă, aflat în custodia Muzeului Municipiului Bucureşti, să funcţioneze în continuare la parterul casei.
Încă o data vă spun că merită să faceţi o vizită Muzeului Storck, atât pentru povestea fascinantă a familiei Storck şi frumosele opere de artă expuse, cât şi pentru că din păcate viitorul casei este incert, aflându-se într-o avansată stare de degradare, din cauza igrasiei şi până în
prezent (data ublicării acestui articol) nu s-au găsit fonduri necesare renovării. Casa Storck ar trebui urgent renovată, ar fi păcat să se piardă încă un loc preţios pentru arta şi cultura românească.
Muzeul de Artă Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck este deschis de miercuri până duminică, între orele 9-17. Preţul unui bilet este de 5 lei, cu ghidaj 6 lei (elevii, studenţii şi pensionarii au reducere) iar taxa pentru fotografiat este de 15 lei.
Pozele au fost realizate cu Nikon D5100 şi obiectivul Sigma 17-70mm Contemporary.
- Cum sa alegi cel mai bun card memorie SD 2TB - 2 November , 2024
- Midjourney lanseaza un editor foto: Editare creativa la indemana tuturor - 31 October , 2024
- Transformati-va fotografiile de vacanta: Sfaturi practice pentru evitarea imaginilor banale - 29 October , 2024
Vaaaai! Trec pe lângă casa asta cel puțin o dată pe săptămână, dar recunosc – nu știam că e muzeu…
Super pozele și tare frumos locul! Mulțu de info, o să trec! 😀
Casa Storck merita vizitata, sunt multe lucrari de arta acolo.